Scarlatina

Ce este scarlatina?

Scarlatina este o boala frecventa, intalnita mai ales la copiii scolari si prescolari. Ea este produsa de streptococul hemolitic, microbul gasindu-se in nasul si in gatul bolnavilor de scarlatina, convalescentilor netratati corect cu penicilina, bolnavilor cu angine streptococice si purtatorilor sanatosi.

Cai de transmitere si receptivitate

Boala se transmite de obicei prin contactul dintre bolnav sau purtatorul sanatos si individul receptiv. In timpul vorbirii, rasului, stranutului sau tusei, picaturile de secretii din nas sau git si saliva infecteaza aerul din jurul bolnavului, dar si obiectele, alimentele, lenjeria.

De cele mai multe ori, insa, boala se contacteaza direct de la un copil bolnav sau de la un purtator sanatos si poate declansa o epidemie ce poate cuprinde o mare parte din elevii unei clase. De aceea, orice bolnav de scarlatina se izoleaza obligatoriu la domiciliu (daca sint conditii corespunzatoare) sau se interneaza intr-un spital de boli contagioase.

Debut

Incubatia dureaza intre 2-7 zile si nu este de obicei insotita de simptome.
Boala incepe brusc, de obicei cu temperatura mare (38-4O°C). Debutul febrei se insoteste de varsaturi la copiii mici si de frison la scolarii mari. Copiii mai mari se plang de dureri vii in gat, inghit greu, au starea generala alterata, prezinta dureri de cap si abdominale, sunt agitati, cateodata delireaza.

Enantemul sau angina scarlatinoasa se caracterizeaza prin: amigdalele se maresc, devin rosii si uneori apar depozite albicioase de puroi sub forma unor puncte albe, fundul gatului este rosu “ca focul”; valul moale si omusorul sint rosii, tumefiate. Limba este incarcata, cu marginile si virful rosu. Ganglionii din regiunea gitului sint mariti si durerosi la palpare.

Durata bolii

Perioada de stare (eruptiva) incepe cu eruptia propriu-zisa sau exantemul scarlatinos care apare in mod obisnuit la 24-36 de ore de la inceputul bolii, mai intai in zonele cu piele mai subtire (plicile coatelor, regiunea inghinala, partile laterale ale gatului si trunchiului, axile). Ea ramane mai accentuata in zonele unde a aparut initial.

Eruptia cuprinde suprafete mari si este purpurie; dispare la presiune; la pipait este aspra, ca “pielea de gaina”. In formele grave eruptia este hemoragica. La plicile coatelor, abdomenului, genunchilor apar niste dungi subtiri rosii-violacee, care nu dispar la presiune si sunt considerate caracteristice bolii.

Adesea eruptia apare si pe fata, cuprinzand obrajii care devin rosii-aprinsi cu benzi rosii stacojii (aspect “palmuit” al fetei), in timp ce buzele, barbia si zona din jurul nasului raman palide.

Eruptia se generalizeaza in 2-3 zile, ramane neschimbata timp de 1-2 zile, apoi incepe sa paleasca in urmatoarele 2 zile. Dureaza in total 5-7 zile.
Cateodata este usor pruriginoasa (produce mancarime), mai ales la debut.

Evolutia bolii

Evolutia bolii – intotdeauna, enantemul apare inaintea eruptiei si persista; amigdalele, pilierii, valul palatin, fata interna a buzelor raman rosu aprins, cu depozite de puroi. Roseata care la inceput era numai pe varful si pe marginea limbii, treptat se intinde spre centrul acesteia. Treptat limba se descuameaza de stratul gros, alburiu cu care era acoperita.

Spre a 5-a zi, la sfarsitul eruptiei, limba este rosu inchis, presarata de papile, cu aspect “zmeuriu”. Catre a 10-a zi, limba este lucioasa, lacuita; din a 12-a sau a 15-a zi isi recapata aspectul normal.

Febra oscileaza intre 39°C si 41°C in tot timpul perioadei eruptive si incepe sa scada spre a 5-a zi; mai rar ramane o stare de subfebrilitate pana inspre a 10-a zi. De obicei, revine la normal in a 7-a zi.

Dupa disparitia eruptiei, apare o descuamare caracteristica; mai intai pe fata si trunchi sub forma de scuame mici, apoi pe talpi si picioare unde scuamele sunt mari, uneori ca niste lambouri.

Complicatii in scarlatinele nediagnosticate la timp

Acestea survin fie la inceputul bolii, fie in cursul celei de a 3-a saptamani de boala si pot fi:
Otita – care are de obicei o evolutie spre supuratie.

Complicatiile renale (nefrita post-streptococica) au devenit rare; nu toti streptococii A beta-hemolitici ce pot produce scarlatina sint susceptibili de a determina o nefrita.

Reumatismul scarlatinos poate fi precoce (apare in timpul eruptiei) si tardiv (survine din a 14-a – a 25-a zi de la debut), imbracand forma de reumatism articular acut. Se poate insoti de interesarea inimii si trebuie corect se trateaza in spital.

Recaderea in scarlatina se produce in perioada de convalescenta a bolii. Este indicat ca la toti membrii familiei unui copil cu scarlatina sa se faca examenul de laborator pentru depistarea streptococului si sa se administreze Penicilina V in scop preventiv.

Tratamentul cu antibiotice

Copiii bolnavi se interneaza obligatoriu in spital timp de 7-10 zile pentru izolare si tratament. Antibioticul cel mai eficace este penicilina. La iesirea din spital se administreaza o penicilina-depozit, Moldamin (benzatin-penicilina), in doza de 600 000 U.

Pentru prevenirea reinfectiilor sau a complicatiilor, penicilina-depozit (Moldamin) se repeta la 10 zile de la externare. In cazul in care copilul sau pacientul este alergic la penicilina, se foloseste o clasa de antibiotice numite macrolide, care cuprinde claritromicina, azitromicina, etc cu administrare orala.

Repausul la pat

In primele 10 zile de boala se recomanda repaus la pat cu limitarea la minim a activitatii obisnuite. Dupa aceasta perioada copilul poate ramane in casa pana in a 21-a zi de la inceputul bolii, fiind urmarit in continuare de pediatru sau medicul de familie – pina la 30 de zile de la inceputul bolii. Se urmareste examenul de urina, prin examene de laborator ce se fac la inceputul bolii si apoi saptamanal timp de o luna.

Se considera vindecat un copil daca dupa 21 de zile de la inceputul bolii, la doua examene bacteriologice consecutive ale exsudatului faringian nu s-a mai depistat streptococul hemolitic, daca examenele de urina au fost normale si daca la examenul clinic general nu se constata nici o modificare patologica.

Regimul alimentar specific

In primele zile de boala, cand copilul are febra mare, cu stare generala alterata, se plange de dureri in gat si nu are pofta de mancare este recomandabil un regim hidrozaharat-lactat.

Pe masura ce apetitul revine si toleranta digestiva se normalizeaza (nu mai varsa, nu are greturi, nu se plinge de dureri abdominale), febra scade si starea generala se amelioreaza, se va diversifica si regimul alimentar, introducandu-se si derivate de lapte, carne rasol, fainoase.

Dupa cateva zile de afebrilitate si daca urina este normala, se poate trece la un regim alimentar normal.

Nu se recomanda regimul fara sare in forma comuna de boala.

Introducerea antibioticelor (penicilina) a schimbat esential evolutia bolii care este mult mai scurta si complicatiile au devenit exceptionale.

Date de contact

Strada Erou Iancu Nicolae 124, Pipera/Voluntari 077190

+40 741 [CLINIC] 254 642 / +40 374 200 300

reception@familyclinic.ro

Doresc o programare

PO HeadQuarters